Tulburarea de anxietate sociala este teama resimtita intr-una sau mai multe situatii sociale. Exemple de asemenea situatii sunt: sustinerea unui discurs in public, intalnirea unor persoane noi, participarea la petreceri, invitarea unei alte persoane la intalnire, mancatul in public, folosirea toaletelor publice, discutiile cu persoane cu statut superior, discutiile in contradictoriu si altele.

Persoanelor cu tulburare de anxietate sociala le este teama sa nu actioneze in asa fel incat sa creeze o impresie negativa. Deseori se tem ca lumea va observa semnele anxietatii lor, de exemplu, ca rosesc, ca le temura mainile sau ca transpira. Persoanele cu tulburare de anxietate sociala evita situatiile care le produc disconfort. Atunci cand nu le pot evita, ele resimt o teama intensa ori se simt extrem de stanjenite. Uneori, aceste persoane pot avea si atacuri de panica. Anxietatea sociala este o forma severa de timiditate care poate cauza probleme in vietile oamenilor. Uneori aceste probleme sunt minore, cum ar fi atunci cand cineva nu poate raspunde in clasa. Insa exista si cazuri in care problema se agraveaza. Majoritatea persoanelor cu anxietate sociala au putini prieteni, se simt singure si intampina probleme in realizarea obiectivelor pe care si le propun la scoala sau la serviciu.

Tulburarea de anxietate sociala este foarte des intalnita. Mai mult de una din opt persoane sufera la un moment dat in viata de tulburare de anxietate sociala. Mult mai multe persoane prezinta simptome de timiditate care nu sunt suficient de severe pentru a se stabili un diagnostic de tulburare de anxietate sociala. De obicei, tulburarea de anxietate sociala se instaleaza in adolescenta timpurie, dar exista cazuri in care aceasta debuteaza mult mai devreme. In cazul in care persoana nu apeleaza la ajutor de specialitate, problema se poate agrava si poate persista ani intregi.

Care sunt cauzele anxietatii sociale?

  • Factori genetici. S-a observat ca persoanele cu tulburare de anxietate sociala au adesea rude timide sau anxioase.
  • Experiente anterioare de viata. Multe persoane cu tulburare de anxietate sociala isi aduc aminte de situatii din trecut in care s-au simtit stanjenite sau umilite. Aceasta le determina sa se teama sa nu traiasca din nou asa ceva. Experientele negative cu parintii, cu alti membri ai familiei, cu unii colegi pot contribui la anxietatea sociala.
  • Stil de gandire negativ. Majoritatea persoanelor cu tulburare de anxietate sociala au asteptari negative in legatura cu ceea ce urmeaza sa se intample in situatii sociale. Cele mai frecvente ganduri de felul acesta sunt: „Nu voi reusi sa gasesc o tema de conversatie.”, „Ma voi face de ras.”, „Se va vedea ca imi este teama.”. De asemenea, aceste persoane isi stabilesc standarde de neatins, cum ar fi „Niciodata nu ar trebui sa-mi fie frica.”, „Trebuie sa fii frumos si inteligent ca sa te placa lumea.” sau „Trebuie sa obtin aprobare din partea tuturor.”. In general, acesti pacienti au o imagine negativa de sine, considerandu-se „plicticosi”, „ciudati” sau „total diferiti de ceilalti”.
  • Evitare. Persoanele suferind de tulburare de anxietate sociala tind sa evite situatiile anxiogene. Aceasta le scade anxietatea pe termen scurt. Pe termen lung, evitarea le impiedica sa isi dea seama de faptul ca temerile lor sunt exagerate, iar acest lucru contribuie la mentinerea anxietatii.
  • Comportamente de siguranta. Uneori oamenii participa la evenimente sociale, dar fac anumite lucruri pentru a evita cu orice pret sa se faca de rusine ‒ nu adreseaza niciun fel de intrebari, strang cu putere paharul, ca sa nu se vada ca le tremura mainile. Aceste „comportamente de siguranta”, asemenea evitarii, ii impiedica pe oameni sa realizeze faptul ca se pot descurca bine in situatii sociale fara vreun efort suplimentar.
  • Lipsa abilitatilor sociale. Unele persoane suferind de tulburarea de anxietate sociala nu au avut ocazia sa dobandeasca abilitati sociale. Aceste neajunsuri le pot crea probleme in anumite situatii sociale. In alte cazuri insa, oamenii au abilitatile sociale necesare, insa devin atat de anxiosi, incat nu reusesc sa le puna in aplicare.

Cum actioneaza terapia cognitive-comportamentala asupta tulburarilor de anxietate sociala?

Terapia cognitiv-comportamentala va ajuta sa schimbati convingerile care va induc teama. Terapeutul va va invata cum sa va identificati gandurile negative si cum sa ganditi mai realist despre situatiile sociale si despre propria persoana. De asemenea, va va ajuta sa gestionati gradual situatiile de care anterior v-a fost teama. Astfel, veti putea observa ca de obicei temerile dumneavoastra nu se adeveresc si ca urmarile unor rezultate negative nu sunt atat de grave. Cu timpul, veti deveni mai putin anxios si veti dobandi mai multa siguranta de sine. In plus, terapeutul va poate ajuta sa dobanditi abilitatile sociale de care aveti nevoie si modalitatile prin care va puteti relaxa, daca este nevoie.

Mai multe studii au evidentiat faptul ca persoanele care beneficiaza de terapie cognitiv-comportamentala pentru ameliorarea tulburarii de anxietate sociala ajung sa resimta mai putina anxietate. De obicei, ele continua sa se simta mai bine si dupa terminarea terapiei.

In cazul persoanelor cu simptomatologie usoara spre moderata, 16-20 de sedinte sunt de regula suficiente. Persoanele care se tem de o singura situatie sociala, cum ar fi sustinerea unui discurs in public, s-ar putea sa aiba nevoie de un numar mai mic de sedinte. Persoanele cu simptomatologie severa vor avea nevoie de mai multe sedinte.